Cum ne afecteaza sanatatea poluarea aerului?
Pe masura ce lumea devine din ce in ce mai aglomerata, motoarele noastre continua sa pompeze emisiile murdare, iar jumatate din lume nu are acces la combustibili sau tehnologii curate (de exemplu sobe, lampi), aerul pe care il respiram creste periculos: noua din zece persoane respira acum aer poluat, care ucide 7 milioane de oameni in fiecare an.
Efectele poluarii aerului asupra sanatatii sunt grave, astfeo ca o treime din decesele cauzate de accident vascular cerebral, cancer pulmonar si boli de inima se datoreaza poluarii aerului. Acest lucru are un efect echivalent cu cel al fumatului de tutun si este mult mai mare decat efectele consumului de prea multa sare.
De poluarea aerului este greu de scapat, oricat de bogata este o zona in care traiti. Este in jurul nostru. Poluantii microscopici din aer pot aluneca in afara apararilor corpului nostru, patrundand adanc in sistemul nostru respirator si circulator, daunand plamanilor, inimii si creierului nostru.
Poluarea aerului este strans legata de schimbarile climatice; principalul motor al schimbarilor climatice este arderea combustibililor fosili, care este de asemenea, un contribuitor major la poluarea aerului, si eforturile de atenuare a unuia pot imbunatati celelalte.
In aceasta luna, Grupul Interguvernamental al ONU pentru Schimbarile Climatice a avertizat ca energia electrica pe carbune trebuie sa se incheie pana in 2050 daca trebuie sa limitam cresterea globala la 1,5C. Daca nu, este posibil sa vedem o criza climatica majora in doar 20 de ani.
Indeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris de combatere a schimbarilor climatice ar putea salva aproximativ un milion de vieti pe an in toata lumea pana in 2050 doar prin reducerea poluarii aerului. Beneficiile economice ale combaterii poluarii aerului sunt semnificative: in cele 15 tari care emit cele mai multe emisii de gaze cu efect de sera, se estimeaza ca impactul poluarii aerului asupra sanatatii va costa mai mult de 4% din PIB-ul lor.
„Adevaratul cost al schimbarilor climatice este resimtit in spitalele noastre si in plamani. Sarcina sanatatii surselor de energie poluante este acum atat de mare, incat trecerea la alegeri mai curate si mai durabile pentru aprovizionarea cu energie, transport si sisteme alimentare sa plateasca in mod eficient pentru sine”, spune dr. Maria Neira, directorul OMS pentru Sanatate Publica, Mediu si Determinanti Sociali din Sanatate.
Lipsa de fum vizibil nu indica faptul ca aerul este sanatos. In intreaga lume, atat orasele, cat si satele observa ca poluantii toxici din aer depasesc valorile medii anuale recomandate de orientarile OMS privind calitatea aerului.
Pentru a ajuta oamenii sa inteleaga mai bine cat de poluat este aerul in care traiesc, OMS, Mediul ONU si campania Breathe Life din cadrul Coalitiei Climei si Aerului Curat au dezvoltat un contor de poluare online.
In acest an, OMS si partenerii convoaca prima conferinta globala privind poluarea aerului si sanatatea la Geneva, pe 29 octombrie – 1 noiembrie, pentru a ralia lumea catre angajamente majore de combatere a acestei probleme.
Conferinta va constientiza aceasta provocare in crestere a sanatatii publice si va impartasi informatii si instrumente cu privire la riscurile pentru sanatate ale poluarii aerului si a interventiilor sale.
Aceasta conferinta va prezenta o parte din lucrarile OMS privind poluarea aerului, inclusiv rezultatele Platformei sale globale privind calitatea si sanatatea aerului. Aceasta platforma a carei calificare de membru include cercetatori, societatea civila, agentiile ONU si alte institutii partenere analizeaza datele privind calitatea si sanatatea aerului.
De exemplu, platforma lucreaza la tehnici pentru a atribui mai exact poluarea aerului care provine din diferite surse de poluare. De asemenea, lucreaza la imbunatatirea estimarilor calitatii aerului prin combinarea datelor din diverse retele de monitorizare a calitatii aerului, modelarea atmosferica si teledetectie prin satelit.
Exista doua tipuri principale de poluare a aerului, poluarea aerului inconjurator (poluarea in aer liber) si poluarea aerului din gospodarie (sau din interior) se refera la poluarea generata de arderea casnica a combustibililor (cauzata de arderea combustibilului, cum ar fi carbunele, lemnul sau kerosenul) folosind focuri deschise sau sobe de baza in spatii slab ventilate.
Atat poluarea aerului interior, cat si exterior pot contribui reciproc, deoarece aerul se deplaseaza din interiorul cladirilor spre exterior si invers.
Poluarea aerului in gospodarie ucide 4 milioane de oameni pe an si tinde sa afecteze tarile din Africa si Asia, unde combustibilii si tehnologiile poluante sunt utilizate in fiecare zi, in special acasa pentru gatit, incalzire si iluminat. Femeile si copiii, care tind sa petreaca mai mult timp in interior, sunt afectati cel mai mult.
Principalii poluanti: particule, un amestec de picaturi solide si lichide provenite in principal din combustia combustibilului si traficul rutier; dioxidul de azot provenit din traficul rutier sau aragazeke interioare; dioxidul de sulf provenit din arderea combustibililor fosili; si ozonul la nivelul solului, cauzat de reactia razelor solare cu poluantii din emisiile vehiculului. Poluantii care afecteaza cel mai mult oamenii sunt particulele (deseori prescurtate la PM si utilizate ca masura pentru poluarea aerului).
In timp ce particulele cu un diametru de 10 microni sau mai putin, (≤ PM10) pot patrunde si depune adanc in interiorul plamanilor, chiar si mai multe particule daunatoare pentru sanatate sunt cele cu un diametru de 2,5 microni sau mai putin (≤ PM2,5). Aceste particule sunt atat de mici incat 60 dintre ele alcatuiesc latimea unui par uman.
PM2.5 poate penetra bariera pulmonara si poate intra in sistemul sanguin. Ele pot creste riscul de boli cardiace si respiratorii, precum si de cancer pulmonar.
Ozonul este un factor major in cauzarea astmului (sau inrautatirea), iar dioxidul de azot si dioxidul de sulf pot provoca, de asemenea, astm, simptome bronsice, inflamatii pulmonare si functie pulmonara redusa.
Poluarea aerului are un efect dezastruos asupra copiilor. La nivel mondial, pana la 14% dintre copiii cu varste cuprinse intre 5 si 18 ani au astm legat de factori, inclusiv poluarea aerului. In fiecare an, 543 000 de copii mai mici de 5 ani mor din cauza bolilor respiratorii legate de poluarea aerului.
Poluarea aerului este legata si de cancerele din copilarie. Femeile insarcinate sunt expuse la poluarea aerului, lucru care poate afecta cresterea creierului fetal. Poluarea aerului este legata si de deficienta cognitiva atat la copii, cat si la adulti.